România se confruntă cu o criză energetică severă
România începe luna octombrie 2026 într-o situație vulnerabilă pe plan energetic, din cauza secetei și a nivelului scăzut al Dunării. Producția slabă a hidrocentralelor și oprirea reactoarelor nucleare de la Cernavodă complică și mai mult situația. Guvernul a decis prelungirea măsurilor speciale pentru prevenirea prăbușirii Sistemului Electroenergetic Național (SEN), având în vedere că consumul de energie ar putea atinge 8.000 MW în orele de vârf.
Situația hidroenergetică și impactul asupra Cernavodă
Debitul Dunării a scăzut alarmant, iar prognoza nu indică o revenire a nivelului apei care să permită repornirea unităților de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, ambele din cauza reducerii nivelului apei necesare pentru pompele de răcire. Aceste reactoare furnizează aproximativ 20% din energia națională.
Se estimează că debitul Dunării ar putea scădea la 1.185–1.200 m³/s între 10 și 13 octombrie, ceea ce crește riscul operațional la Cernavodă, unde se preconizează o perioadă critică între 15 și 22 octombrie, cu posibilitatea de a atinge pragul de minus 262 de centimetri.
Limitările altor surse de energie
Producția de energie este afectată și de limitările altor surse. Termocentralele pe cărbune pot genera maximum 1.200 MW, iar producția eoliană este estimată între 600 și 2.500 MW, cu un maxim de aproximativ 1.000 MW în prima decadă a lunii octombrie. Producția fotovoltaică va scădea pe măsură ce durata de radiație solară se reduce, estimările indicând maxime sub 2.800 MW.
Deficit regional și riscuri de criză
În plus, oprirea unui grup al centralei nucleare din Ungaria, programată între 19 septembrie și 10 octombrie, va reduce producția cu aproximativ 500 MW, complicând și mai mult situația regională. Ministerul Energiei a avertizat că deficitul de producție dispecerizabilă în intervalul de vârf, între orele 18:00 și 22:00, ar putea conduce la o criză majoră în alimentarea cu energie, cu posibile consecințe economice și sociale grave.
Măsuri de urgență adoptate de Transelectrica
Pentru a preveni o criză pe piața energiei electrice, Transelectrica poate implementa măsuri de siguranță. Acestea includ creșterea rezervelor tehnologice ale unităților de producție care pot funcționa cu combustibil alternativ, oprirea exporturilor de energie și, în ultimă instanță, limitarea consumului de energie electrică.
Octombrie, o lună decisivă pentru securitatea energetică
Autoritățile nu confirmă inevitabilitatea unei crize energetice, dar documentele oficiale subliniază riscurile și necesitatea măsurilor active pentru echilibrarea sistemului. Evoluția debitului Dunării și posibilitatea revenirii unor capacități de producție vor fi esențiale pentru stabilitatea sistemului energetic național.
În concluzie, România se află într-o situație critică pe plan energetic, cu riscuri semnificative pentru alimentarea cu energie electrică, iar măsurile adoptate vor determina impactul acestei crize asupra economiei și societății.
