Riscurile energetice ale României în fața unui „șoc petrolier”
România se confruntă cu riscuri semnificative din cauza dependenței sale de importurile de petrol, în special în contextul recentelor atacuri asupra infrastructurii din Marea Neagră. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), subliniază necesitatea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică care să coordoneze răspunsurile la crizele energetice și să monitorizeze constant fluxurile de petrol.
Necesitatea unui sistem de monitorizare permanent
Chisăliță consideră că România trebuie să aibă un sistem permanent pentru a urmări fluxurile prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) și terminalul maritim Novorossiisk, producția rafinăriilor, stocurile de carburanți și capacitatea portuară. Acest dispecerat ar trebui să coordoneze rutele alternative de aprovizionare din Azerbaidjan, Marea Mediterană, Africa de Nord, Marea Nordului și Statele Unite, chiar dacă acestea sunt mai costisitoare.
Dependența de importuri și vulnerabilitățile energetice
România produce doar un sfert din petrolul necesar, restul fiind importat, în principal din Kazahstan și Azerbaidjan. În martie 2026, aproximativ trei sferturi din petrolul rafinat în România provenea din importuri, ceea ce o face vulnerabilă la perturbările din rutele de aprovizionare. Atacurile recente asupra terminalelor CPC au dus la reducerea producției de petrol din Kazahstan, afectând astfel fluxurile de aprovizionare.
Impactul asupra rafinăriilor și portului Constanța
Rafinăria Petromidia, adaptată pentru procesarea petrolului kazah, reprezintă un avantaj, dar și o vulnerabilitate strategică pentru România. O reducere a fluxurilor de petrol prin CPC ar putea avea un impact semnificativ asupra aprovizionării. Portul Constanța a devenit un nod regional pentru importurile de motorină, iar creșterea importurilor de motorină a transformat portul într-o destinație cheie, dar și vulnerabilă la riscuri externe.
Motorina, cea mai mare vulnerabilitate economică
Motorina este esențială pentru transport, agricultură și industrie în România. Chisăliță afirmă că o criză petrolieră ar putea duce la scumpiri semnificative ale motorinei, chiar și în absența unei penurii fizice. Scumpirea motorinei poate afecta economia națională, iar România ar putea intra într-o competiție regională pentru resursele petroliere.
Riscurile percepute și reacțiile statului
Statul român riscă să nu fie pregătit pentru o criză energetică, reacționând doar după ce problemele devin evidente. Autoritățile trebuie să monitorizeze constant fluxurile de petrol și produse petroliere pentru a evita o situație de penurie. Chisăliță avertizează că plafonarea prețurilor nu va crea un surplus de carburanți și poate transforma o criză de preț într-o criză de disponibilitate.
Concluzie
România nu se află în pragul unei penurii imediate, dar expunerea sa la o criză petrolieră regională este crescută. Pregătirea și gestionarea eficientă a resurselor energetice sunt cruciale pentru a evita o criză severă în viitor.
