Scrutin electoral în Letonia
Premierul Letoniei, Andris Kulbergs, un susținător al Ucrainei, este așteptat să își păstreze puterea în urma alegerilor legislative care au loc sâmbătă, pe fondul îngrijorărilor crescânde ale alegătorilor referitoare la o posibilă agresiune din partea Rusiei. Aceste temeri au fost amplificate de recentele incursiuni în spațiul aerian leton, incident care a dus la prăbușirea coaliției guvernamentale anterioare. Pe lângă problemele de securitate, preocupările economice sunt, de asemenea, evidente.
Contextul alegerilor
Cel mai recent sondaj de opinie realizat de SKDS/LSM arată că șapte dintre cele 14 partide participante au șanse să obțină peste 5% din voturi, accesând astfel parlamentul de 100 de locuri. Kulbergs, care a preluat funcția de premier în mai, după căderea guvernului condus de Evika Silina, a promis „sprijin neclintit pentru Ucraina” și îmbunătățirea capacităților Letoniei de a contracara amenințările aeriene.
Amenințări externe și reacții politice
Oficialii din statele baltice au avertizat că Rusia orchestrează acte de sabotaj și atacuri cibernetice în Europa pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei. În ciuda acestor acuzații, Rusia le respinge ca fiind nefondate. Kulbergs a declarat că războiul din Ucraina a divizat societatea letonă, subliniind că nu toți cetățenii percep Rusia ca pe o amenințare. Partidul pro-rus Puterea Suverană, sprijinit de minoritatea rusofonă, se află pe locul al doilea în sondaje, iar lidera sa, Julia Stepanenko, a refuzat să se pronunțe în legătură cu sancțiunile economice impuse Rusiei.
Probleme interne și alegeri dificile
Mulți cetățeni letoni sunt dezamăgiți de climatul politic și un număr semnificativ se declară indeciși sau spun că nu vor vota. Partidul populist Letonia pe Primul Loc, fondat de un magnat cu legături în rândul oligarhilor ruși, se află pe locul al treilea în sondaje și ar putea atrage voturi din partea celor pro-ruși. Etnicii ruși constituie o treime din populația capitalei Riga și o jumătate din locuitorii orașului Daugavpils, ceea ce intensifică tensiunile sociale.
Provocările economice
Letonia se confruntă cu provocări economice semnificative, rămânând cel mai puțin prosper dintre cele trei state baltice. Deși a avut o creștere economică, aceasta este lentă, iar alegătorii manifestă îngrijorări legate de costul vieții, sistemul de sănătate și dificultățile financiare. Disparitățile regionale sunt remarcabile, cu PIB-ul pe cap de locuitor în jurul capitalei Riga atingând 101% din media europeană, în timp ce în alte regiuni nu depășește 50%.
Concluzie
Alegerea de sâmbătă va fi crucială pentru direcția politică și economică a Letoniei, cu implicații semnificative atât pentru relațiile externe, în special cu Rusia, cât și pentru stabilitatea internă a țării.
