Impactul secetei asupra hidrocentralelor din Serbia
Nivelul scăzut record al apelor Dunării determinat de secetă a obligat hidrocentralele din Serbia să-şi reducă drastic producţia, până la doar 20% din capacitate, a declarat duminică ministrul sârb al energiei, îndemnând populaţia să consume energie electrică în mod „raţional”.
Centrala hidroelectrică Djerdap 1 funcţionează la 20% din capacitatea sa de producţie, iar Djerdap 2 la 30%. Aceste centrale, situate la graniţa cu România, asigură aproximativ 18% din producţia anuală de energie electrică a Serbiei. Debitul actual este de aproximativ 1.500 m3/s, comparabil cu minimele istorice înregistrate în anii 1985 şi 2003. Pe parcursul lunilor mai, iunie şi iulie, am înregistrat cele mai scăzute niveluri de producţie la centralele Djerdap de la punerea lor în funcţiune, în anii ’70.
Din cauza deficitului prelungit de precipitaţii şi a căldurii extreme care afectează Europa încă din primăvară, nivelul apelor Dunării a atins minime istorice în unele zone. Meteorologii sârbi estimează că nu vor exista precipitaţii semnificative de-a lungul cursului fluviului în următoarele cinci sau şase săptămâni.
Duminică, Ungaria a anunţat oprirea singurei sale centrale nucleare, cea de la Paks, o premieră în ultimii 44 de ani; producţia de energie electrică este afectată şi în România şi Bulgaria din acelaşi motiv. Ministrul sârb a subliniat necesitatea utilizării responsabile a energiei electrice în această perioadă de secetă, pe fondul creşterii consumului din cauza utilizării sistemelor de aer condiţionat.
În Serbia, situaţia de pe cursul Dunării este critică în special în nord, în apropierea frontierelor cu Ungaria şi Croaţia, unde debitul era de 750 m3/s duminică dimineaţa, conform Institutului meteorologic sârb. În această zonă, nivelul apei fluviului a atins un minim istoric în urmă cu câteva zile şi continuă să scadă, situaţie care a obligat autorităţile să oprească o pompă care direcţionează apa din Dunăre către un sistem de canale lung de 960 km, utilizat pentru irigarea a peste un milion de hectare de teren arabil din nordul ţării.
