Semne de alarmă pentru agricultura românească
Agricultura României se confruntă cu perspective îngrijorătoare în ceea ce privește finanțarea între 2028 și 2034. Conform estimărilor Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC), sectorul ar putea pierde peste 5,1 miliarde de euro, iar într-un scenariu negativ, pierderile ar putea ajunge la 6,5 miliarde de euro. Aceste tăieri de buget ar afecta nu doar fermierii, ci și locurile de muncă din mediul rural, industria alimentară și securitatea aprovizionării cu hrană.
Avertismentele AAC
Alianța a publicat estimările pe site-ul său pentru a atrage atenția asupra riscurilor viitoarelor negocieri bugetare. Reducerea finanțării ar putea lăsa economiile locale fără între 825 de milioane de euro și un miliard de euro anual, punând în pericol între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă, în contextul diminuării fondurilor dedicate fermelor și investițiilor din mediul rural.
Subvenții reduse cu până la 50%
Un aspect alarmant este reducerea subvențiilor directe pentru fermieri, care ar putea scădea cu până la 50%. De asemenea, finanțarea pentru investiții prin Pilonul II, gestionată de AFIR, ar putea suferi tăieri semnificative. Plata maximă pe hectar ar putea coborî la aproximativ 110 euro/hectar, comparativ cu media actuală de 221 euro/hectar și cu 241 euro/hectar, nivel care ar fi trebuit atins conform angajamentelor Uniunii Europene.
Impact asupra fermierilor și economiei rurale
Diminuarea sprijinului financiar ar putea limita capacitatea fermierilor de a produce, moderniza exploatațiile și de a face față provocărilor climatice și economice. Aceasta nu afectează doar veniturile agricultorilor, ci și competitivitatea producției agroalimentare românești. În plus, o reducere a finanțării pentru agricultură ar putea duce la scăderea activității economice în comunitățile rurale și la presiuni suplimentare asupra industriei alimentare.
Solicitările României în negocierile europene
AAC solicită un buget distinct și adecvat pentru Politica Agricolă Comună, de cel puțin 443 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. De asemenea, organizația cere ca 15% din buget să fie obligatoriu destinat agriculturii și ca două treimi din alocările pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual să fie incluse în bugetul PAC.
Urgentarea intervenției
Reprezentanții AAC subliniază că fereastra de intervenție este limitată, iar după stabilirea bugetului european, posibilitățile de a modifica deciziile vor fi restrânse. Este esențial ca fermierii, autoritățile și populația să înțeleagă implicațiile negocierilor și consecințele posibile.
Concluzie
Reducerea semnificativă a finanțării pentru agricultură ar putea avea un impact devastator asupra veniturilor fermierilor, locurilor de muncă din mediul rural și capacității României de a-și susține propria producție alimentară, generând efecte negative asupra economiei naționale.
