Cererea mondială de petrol în scădere
Cererea globală de petrol va scădea în acest an mult mai puternic decât se estima anterior, pe fondul preţurilor ridicate la combustibili şi al efectelor economice provocate de închiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE). AIE estimează acum o reducere a cererii cu 1,6 milioane de barili pe zi în 2026, cu 510.000 de barili pe zi mai mult decât prognoza publicată în iulie. Preţurile ridicate ale combustibililor continuă să reducă consumul, deşi agenţia se aşteaptă ca cererea să se redreseze treptat şi să revină pe creştere în ultimul trimestru al anului.
Situaţia din Strâmtoarea Ormuz rămâne incertă. În pofida semnalelor privind posibile negocieri, Statele Unite şi Iranul nu au ajuns încă la un acord pentru redeschiderea acestei rute maritime esenţiale pentru transportul mondial de energie. AIE avertizează că reluarea ostilităţilor şi perturbarea transportului maritim afectează eforturile de creştere a ofertei mondiale de petrol. În iulie, oferta globală a fost cu 6,3 milioane de barili pe zi mai mică decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, provocând fluctuaţii puternice ale preţurilor. Petrolul Brent a depăşit luna trecută 100 de dolari pe baril, dar a coborât în alte momente spre 70 de dolari. Miercuri se tranzacţiona la puţin sub 90 de dolari pe baril.
Temerile privind o penurie mondială severă după închiderea strâmtorii în martie nu s-au materializat până acum. Scăderea puternică a importurilor Chinei, folosirea unor rute alternative şi consumarea stocurilor au amortizat şocul. Dar această protecţie începe să se reducă. Stocurile americane de ţiţei au coborât sub 300 de milioane de barili, cel mai redus nivel din ultimele peste patru decenii. La nivel mondial, stocurile observate de petrol au scăzut în iulie sub 7,9 miliarde de barili, pentru prima dată din aprilie 2025. AIE avertizează că, deşi se estimează că piaţa va reveni la surplus spre sfârşitul acestui an, riscurile rămân substanţiale, iar urgenţa redeschiderii Strâmtorii a crescut, deoarece rezervele disponibile se epuizează rapid.
Închiderea Ormuz nu afectează numai oferta. Scumpirea petrolului şi a produselor petroliere începe să reducă efectiv consumul, fenomen cunoscut pe pieţele energetice drept „distrugerea cererii”. Consumatorii resimt în special scumpirea benzinei şi motorinei, în condiţiile în care capacitatea de rafinare a devenit puternic constrânsă. Efectele se propagă şi în economia mondială. Fondul Monetar Internaţional şi-a redus prognoza de creştere economică anuală la 3%, de la 3,3%, după izbucnirea războiului cu Iranul în februarie. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a rezumat efectele economice ale crizei prin perspectiva unor „preţuri mai mari şi a unei creşteri economice mai lente”.
AIE avertizează astfel că, deşi piaţa petrolului ar putea reveni la surplus spre sfârşitul anului, reducerea rapidă a stocurilor face tot mai urgentă redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi creşte riscurile pentru economia mondială dacă blocajul continuă.
