Transformarea administrației publice din România
România face un prim pas în spargerea sistemului de „baronate” administrative, unde ocuparea pozițiilor-cheie în instituțiile statului a depins adesea de relații și influență, mai mult decât de performanță. O reformă a funcției publice, elaborată în cadrul PNRR, cu participarea Transparency International România, introduce criterii mai stricte de competență și integritate, pregătind o schimbare radicală: cariere bazate pe merit, mandate pentru funcțiile de conducere și rotație în posturile sensibile.
Legea nr. 165/2026
Primul segment al reformei a devenit lege. Legea nr. 165/2026 pentru modificarea și completarea Codului administrativ a fost promulgată pe 5 august și publicată în Monitorul Oficial pe 7 august. Proiectul a fost adoptat de Senat pe 27 iulie și de Camera Deputaților pe 29 iulie. Această lege valorifică propunerile din Jalonul 418 din PNRR și are ca obiective modernizarea managementului resurselor umane, dezvoltarea carierei pe criterii de merit și întărirea standardelor de integritate.
Schimbarea în avansarea funcționarilor publici
Legea modifică modul în care funcționarii publici pot avansa. Sunt introduse noi niveluri ale gradului profesional superior, iar promovarea nu mai depinde exclusiv de vechime. Funcționarii trebuie să demonstreze competențe și performanțe profesionale pentru a accede la niveluri superioare. Concursurile și examenele de promovare vor verifica atât cunoștințele de specialitate, cât și competențele specifice necesare postului.
Reguli de integritate pentru personalul contractual
O altă schimbare importantă se referă la angajații contractuali din administrația publică. Legea impune respectarea incompatibilităților și conflictelor de interese, reglementând îndatoriri precum păstrarea confidențialității și interdicția primirii de daruri. Aceasta reduce diferențele între standardele de integritate pentru funcționarii publici și personalul contractual.
Funcțiile de conducere pe bază de mandat
Legea 165/2026 este parte a unei reforme mai ample. Un aspect crucial este exercitarea funcțiilor publice de conducere pe bază de mandat. Această schimbare vizează mobilitatea și rotația în funcțiile sensibile, înlocuind modelul tradițional care permitea ocuparea pe termen nelimitat. Această stabilitate, gândită inițial pentru protejarea funcționarului profesionist, a dus, în practică, la formarea unor centre de putere greu de dislocat.
Rotația și prevenirea corupției
Rotația periodică este destinată să rupă relațiile de lungă durată și să reducă riscurile de corupție și favoritism. Un șef al administrației nu ar trebui să considere postul ca o proprietate profesională pe termen nelimitat. Mandatul și evaluarea performanței vor schimba raportul de putere, asigurând stabilitatea instituției, nu neapărat a persoanei care controlează aceeași zonă de putere administrativă.
Impactul reformei asupra administrației
Reforma poate fi văzută ca un prim pas spre o debaronizare administrativă, limitând influențele necontrolate ale „baronilor” în administrație. Stabilitatea funcționarilor publici este esențială pentru a proteja administrația de epurări politice, iar reforma își propune să traseze o frontieră între stabilitatea corpului profesionist și transformarea funcțiilor de conducere în poziții intangibile.
Implementarea efectivă a reformei ar putea reprezenta prima încercare sistematică de a limita apariția „feudelor” administrative, fără a compromite independența funcționarilor profesioniști în fața politicii.
