Transformarea spirituală a Germaniei
Aproximativ 660.000 de persoane au renunțat oficial la bisericile catolică și protestantă din Germania în 2025, eliberându-se astfel de o taxă percepută automat membrilor înregistrați, calculată ca procent din impozitul pe venit. În ciuda exodului, cele două instituții au încasat peste 12,5 miliarde de euro din taxa bisericească în anul fiscal 2025, în creștere față de aproximativ 12,4 miliarde de euro în 2024.
Miracolul aparent are însă o explicație cât se poate de pământească: creșterea salariilor și sistemul fiscal progresiv al Germaniei înseamnă că numărul tot mai mic de membri rămași plătește mai mult. „Motivul este că taxa bisericească este calculată în funcție de impozitul individual pe venit”, a declarat un purtător de cuvânt al Bisericii Evanghelice din Germania — organizația-umbrelă care reprezintă bisericile protestante regionale din țară.
Membrii bisericilor catolice și protestante din Germania, precum și ai unor comunități evreiești, plătesc o taxă religioasă suplimentară de 8 sau 9% din impozitul datorat pe venit, chiar dacă nu participă la slujbe. În 2021, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date complete, peste 29 de milioane de persoane plăteau taxa bisericească în Germania, reprezentând aproape jumătate din totalul contribuabililor care plătesc impozit pe venit în cea mai mare economie a Europei.
Tabelele Ministerului german de Finanțe privind impozitul pe salarii pentru 2025 sugerează că un angajat necăsătorit, fără copii, care câștigă 50.000 de euro brut pe an, plătește aproximativ 600 de euro anual sub formă de taxă bisericească, pe lângă impozitul pe venit, în funcție de landul federal. O persoană care câștigă 70.000 de euro pe an plătește peste 1.000 de euro.
O persoană care dorește să înceteze plata taxei bisericești trebuie să renunțe oficial la apartenență printr-o procedură cunoscută sub denumirea de Kirchenaustritt, adică „ieșirea din biserică”. Procedura diferă de la un land la altul, dar, de regulă, presupune prezentarea personală la un birou de evidență a populației sau la o instanță locală, pentru depunerea unei declarații. În majoritatea landurilor se percepe și o taxă administrativă.
Cei care se radiază din evidențele comunității religioase pot în continuare să participe la slujbe în calitate de vizitatori și să beneficieze de unele servicii oferite de biserică, însă nu se pot căsători religios, nu pot fi nași de botez și nu li se garantează o înmormântare religioasă.
În 2025, aproximativ 310.000 de persoane au părăsit Biserica Catolică, în timp ce aproximativ 350.000 au părăsit una dintre bisericile protestante regionale ale Germaniei. Motivele invocate de oameni pentru a părăsi oficial comunitățile religioase variază de la sentimentul că nu mai sunt conectați la biserică până la dorința pur și simplu de a economisi bani. „Oamenii părăsesc Biserica pentru că simt că aceasta nu mai joacă niciun rol în viața lor”, a declarat Matthias Kopp, directorul de comunicare al Conferinței Episcopale Germane.
„La aceasta se adaugă scandalurile din ultimii ani, care au pus sub semnul întrebării credibilitatea Bisericii”, a adăugat el. „Există și persoane — deși acesta nu este nicidecum motivul principal — care părăsesc Biserica din cauza taxei bisericești.” „Acestea sunt procese de înstrăinare cărora trebuie să le răspundem”, a spus Kopp. Pentru Jana Keil, o contabilă în vârstă de 33 de ani din Berlin, decizia a fost atât financiară, cât și morală. „Nu am mai vrut să susțin sistemul prin plata taxei bisericești, având în vedere scandalurile legate de abuzurile sexuale asupra copiilor”, a spus ea.
