Ucraina adoptă legislația pentru integrarea în Uniunea Europeană
Ucraina a adoptat luni o lege care consolidează drepturile lingvistice ale minorităților naționale în domeniul educației – o reformă solicitată de Ungaria drept condiție pentru ca negocierile de aderare a Kievului la UE să poată avansa, transmite AFP, conform AGERPRES.
Actul normativ vizează în special „extinderea oportunităților de utilizare a limbilor minorităților naționale din Ucraina, care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, precum și a limbilor popoarelor autohtone din Ucraina, în cadrul procesului educațional și al comunicării în interiorul instituțiilor de învățământ”, a indicat parlamentul ucrainean.
Aprobată de 266 de deputați – mult peste majoritatea necesară -, legea așteaptă acum promulgarea de către președintele Volodimir Zelenski. Ungaria a pus această reformă drept condiție pentru avansarea negocierilor.
Șefa diplomației ungare, Anita Orban, a declarat anterior, în cadrul unei reuniuni la Luxemburg, că această măsură reprezintă o „condiție necesară” pentru continuarea negocierilor privind aderarea Ucrainei la UE. Adoptarea acestei legi răspunde uneia dintre solicitările cheie ale Budapestei, care a condiționat progresele în negocierile de aderare a Kievului de o mai bună respectare a drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia, o regiune din vestul Ucrainei cu o populație numeroasă vorbitoare de limbă maghiară.
În 2017, adoptarea unei legi care impunea ucraineana drept limbă principală în învățământul secundar a determinat guvernul premierului ungar de atunci, Viktor Orban, să blocheze discuțiile privind aderarea Ucrainei la UE. După venirea la putere a unei majorități pro-europene conduse de Peter Magyar, Budapesta a ridicat veto-ul privind deschiderea negocierilor în luna iunie, continuând însă să acuze Kievul că nu și-a îndeplinit pe deplin angajamentele față de comunitatea maghiară, amintește AFP.
„Dialogul ucraineano-ungar se întărește, bazat pe respect reciproc, bună vecinătate și un viitor european comun, în interesul popoarelor noastre”, a declarat la Luxemburg ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, salutând votul și menționând că adoptarea acestei legi ar putea permite UE să deschidă oficial, marți, la Luxemburg, două noi clustere de negociere cu Ucraina și Republica Moldova.
Modificările legislative pot avea efecte și asupra comunității românești din Ucraina, în special în ceea ce privește dreptul copiilor de etnie română de a studia în limba maternă. Aplicarea concretă a noilor prevederi va fi importantă pentru școlile cu predare în limba română și pentru păstrarea identității lingvistice și culturale a românilor din regiunile în care aceștia trăiesc.
Reprezentanții comunității românești au semnalat însă riscuri pentru școlile cu predare în limba română. Înaintea votului din Parlamentul ucrainean, trei organizații românești din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa au transmis autorităților de la București un memorandum prin care au solicitat modificarea proiectului de lege. Acestea au cerut garanții pentru continuarea educației în limba română până la finalizarea studiilor secundare și profesionale, precum și protejarea rețelei existente de școli românești.
Organizațiile au criticat în special formularea potrivit căreia limba maternă ar urma să fie folosită în educație alături de limba de stat, fără garanții suficient de clare privind păstrarea limbii române ca principală limbă de predare. De asemenea, acestea și-au exprimat îngrijorarea față de posibilitatea extinderii numărului disciplinelor predate în ucraineană, la solicitarea a cel puțin două treimi dintre părinții unei clase, și față de criteriile care pot influența menținerea statutului unei școli minoritare.
