Interviu cu Christine Lagarde, Președinta BCE
Decizia privind ratele dobânzilor și contextul geopolitic
Pe 11 iunie, BCE a majorat ratele dobânzilor de referință. Considerați în continuare că a fost decizia corectă, având în vedere că doar zece zile mai târziu Iranul și Statele Unite au convenit asupra unui armistițiu de 60 de zile?
Christine Lagarde: Suntem convinși că am făcut alegerea corectă. Încă din aprilie, o mare majoritate a membrilor Consiliului Guvernator era pregătită să ia o decizie. Însă, în acel moment, nu aveam toate informațiile necesare.
Toate datele primite de atunci ne-au confirmat analiza. Ne confruntăm cu un șoc extern de ofertă care se extinde în restul economiei și ale cărui efecte indirecte le putem observa deja. De asemenea, monitorizăm cu atenție riscul unor efecte de runda a doua (asupra salariilor și prețurilor), chiar dacă acestea nu s-au materializat încă.
Sub ce formă se manifestă aceste tensiuni?
Christine Lagarde: Inflația (excluzând energia și alimentele) se accelerează, crescând de la 2,2% la 2,5%. Acest lucru se datorează în parte prețurilor din sectorul serviciilor, care au crescut cu 3,5%, față de nivelul de 3% estimat inițial. Când te confrunți cu o inflație în creștere, prețuri mai mari la servicii și proiecții de inflație de 3% pentru 2026, 2.3% pentru 2027 și 2% pentru 2028, decizia de politică monetară devine foarte clară.
Această abordare rămâne valabilă chiar și în cel mai favorabil scenariu (sfârșitul războiului, redeschiderea rapidă a Strâmtorii Hormuz, scăderea prețului petrolului), scenariu pe care l-am analizat alături de alte două variante mai dure – cea adversă și cea severă – prezentate încă din luna martie.
Nu există riscul ca această înăsprire a politicii monetare să încetinească prea mult economia?
Christine Lagarde: Am redus prognoza de creștere economică cu doar 0,1 puncte procentuale, de la 0,9% în martie la 0,8% în iunie. Rata șomajului este aproape de un minim istoric, iar rata de participare a forței de muncă continuă să crească – mai lent, e adevărat, dar crește.
Sectorul financiar este robust, băncile sunt bine capitalizate și nu există riscuri cunoscute de instabilitate financiară semnificativă. Recunosc că am luat în calcul o reducere mai accentuată a prognozei de creștere, însă băncile centrale naționale, care au contribuit la proiecțiile din iunie, au identificat suficiente semne de redresare a activității economice.
Ar trebui să ne așteptăm la noi majorări ale dobânzilor în cadrul următoarelor ședințe?
Christine Lagarde: Sincer, nu știu. La finalul fiecărei ședințe de politică monetară, în timpul conferinței de presă, repet aceeași idee: luăm decizii de la o ședință la alta. Ne bazăm pe evaluarea perspectivelor inflației, pe riscurile aferente, pe datele economice și financiare recente, pe dinamica inflației subiacente și pe eficiența cu care măsurile noastre se transmit în economie. Am o orientare generală privind direcția, dar faptele concrete ne vor ghida în cadrul strategiei noastre.
Relațiile internaționale și puterea economică a Europei
Ați declarat recent că monedele din China (renminbi/yuanul) sunt subevaluate. Credeți că suntem în pragul unui nou război valutar între China, SUA și Uniunea Europeană?
Christine Lagarde: Este evident că există dezechilibre majore ale conturilor curente la nivel global. Acest lucru nu înseamnă neapărat un război valutar. Totuși, când estimările Fondului Monetar Internațional arată că yuanul este subevaluat cu aproximativ 16%, problema trebuie tratată cu maximă seriozitate, chiar dacă aceste cifre implică o anumită marjă de incertitudine. Dacă șefii de stat și de guvern vor decide să corecteze aceste excedente comerciale, China va trebui neapărat să facă parte din discuții.
Ce rol poate juca Europa între americani și chinezi?
Christine Lagarde: Europa este adesea descrisă ca un „uriaș cu picioare de lut”, deși suntem o economie uriașă cu 450 de milioane de consumatori (dintre care 360 de milioane în zona euro). Avem rezerve de productivitate neexploatate și o capacitate de inovare care nu este utilizată la maximum.
Mai presus de toate, avem economii uriașe care stau „adormite” – aproximativ 35 de trilioane de euro – din care o parte mult prea mică este investită direct în Europa! Este imperativ să acționăm, nu doar să asistăm pasiv. Dacă vom implementa cele aproximativ 15 reforme majore propuse în raportul Draghi, corelate cu raportul Letta – care vizează crearea unei piețe interne reale prin eliminarea barierelor – vom fi mult mai puternici.
Proiectul Euro Digital: Mituri vs. Realitate
Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare a Parlamentului European a dat undă verde proiectului euro digital. Ce va însemna acesta pentru cetățeni?
Christine Lagarde: Pentru comercianți: Costurile vor fi mult mai mici. În prezent, aceștia plătesc comisioane substanțiale operatorilor străini care dețin rețelele de carduri internaționale. BCE, fiind o bancă centrală, nu urmărește obținerea de profit.
Pentru cetățeni: Oamenii vor putea folosi euro digital la orice punct de vânzare, pe site-urile de e-commerce și chiar pentru transferuri de bani direct între persoane, exact ca în cazul monedelor și bancnotelor fizice.
În plus, nicio putere străină nu le va putea bloca mijloacele de plată. Mă gândesc aici la judecătorul francez Nicolas Guillou de la Curtea Penală Internațională, care nu și-a mai putut folosi cardurile emise de companii străine pur și simplu pentru că administrația SUA l-a sancționat după ce a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu.
Nu există totuși rețineri sau temeri?
Christine Lagarde: Am depus mari eforturi pentru a explica acest proiect și trebuie să continuăm, deoarece este un concept complex, pe care populiștii nu ezită să îl speculeze. De exemplu, se propagă mituri conform cărora angajatorul va fi obligat să îți plătească salariul în euro digital, că statul îți va monitoriza toate cheltuielile sau că, fiind un euro „programabil”, vei fi împiedicat să îți cheltuiești banii cum vrei. Acestea sunt scenarii SF, un fel de „Big Brother”, complet neadevărate.
Băncile au solicitat o limită maximă pentru deținerile în euro digital. Au motive să se teamă că acest instrument le va diminua depozitele bancare, care reprezintă baza puterii lor financiare?
Christine Lagarde: Chiar dacă presupunem că fiecare cetățean cu vârsta de peste 14 ani ar avea un cont în euro digital și ar atinge limita maximă de deținere – care nu a fost încă stabilită, dar se preconizează a fi în jur de 3.000 de euro – suma totală ar fi minoră în comparație cu depozitele totale din bănci.
Mai mult, mecanismul conceput de noi implică direct băncile ca intermediari. Ele vor fi cele care vor deschide aceste conturi în „monedă de bancă centrală”, la fel cum oferă în prezent servicii de carduri prin rețelele internaționale.
Stabilitate financiară, datorie publică și Inteligență Artificială
Dacă privim stabilitatea financiară, sunteți îngrijorată de nivelul datoriilor publice?
Christine Lagarde: Datoria publică a statelor membre din zona euro se situează în medie în jurul valorii de 88% din PIB. Într-adevăr, nu suntem în limitele prevăzute de tratate. Există discrepanțe majore între țări precum Grecia, Italia, Belgia sau Franța, pe de o parte, și state ca Luxemburg, Estonia sau Irlanda, pe de altă parte.
Evident, traiectoriile datoriei publice în anumite state trebuie monitorizate foarte atent și corectate. Totuși, eu privesc lucrurile la nivelul consolidat al întregii zone euro. Deci nu, nu sunt îngrijorată, cu condiția ca angajamentele asumate să fie respectate.
Considerați că principalul dezavantaj al Franței în prezent este situația sa fiscală?
Christine Lagarde: Principalul său handicap este, mai degrabă, incapacitatea de a se reforma. Nu spun că situația fiscală nu este gravă, însă marea provocare constă în dificultatea de a implementa reforme structurale. Dacă acestea ar avea succes, ar îmbunătăți automat și perspectivele fiscale.
Vedeți riscuri majore care sunt subestimate în acest moment?
Christine Lagarde: Da. Inteligența Artificială este o sursă importantă de creștere a productivității și de oportunități, dar reprezintă și un risc major.
De aproximativ un deceniu vorbim despre securitate cibernetică, atacuri informatice și furt de date. Însă, odată cu accelerarea și complexitatea modelelor AI, ne confruntăm cu un risc mult mai sever. Schimbările se produc extrem de rapid, iar mecanismele de apărare și fondurile necesare pentru acestea nu sunt încă puse la punct.
V-a îngrijorat decizia provizorie a guvernului SUA de a restricționa accesul la sistemele avansate Mythos 5 și Fable 5 doar pentru cetățenii americani?
Christine Lagarde: Europa se află într-o poziție de dezavantaj: cei care pot testa și utiliza primii aceste instrumente obțin un avantaj competitiv uriaș și se pot proteja mai bine împotriva utilizării lor abuzive sau malițioase. Avem nevoie de un cadru de reglementare internațional, deoarece vulnerabilitatea unei singure părți devine, în cele din urmă, vulnerabilitatea tuturor.
Schimbările climatice și viitorul politic al Christinei Lagarde
Ați susținut ferm ideea că politica monetară ar trebui să includă o componentă socială și de mediu. Ați reușit acest lucru?
Christine Lagarde: Da. Cred că BCE, în limitele mandatului său, trebuie să abordeze de urgență problema dublă a schimbărilor climatice și a conservării biodiversității.
Dacă nu iei în calcul schimbările climatice atunci când elaborezi prognozele macroeconomice, pierzi din vedere factori decisivi pentru creșterea economică și inflație. În prezent, riscurile climatice sunt integrate în modelele noastre de analiză.
În al doilea rând, am integrat acest aspect în managementul riscului. Când băncile se finanțează de la noi și oferă credite, noi trebuie să evaluăm corect valoarea garanțiilor (colateralului) pe care ni le pun la dispoziție. Mai simplu spus: dacă garanția constă într-un credit ipotecar pentru un imobil situat într-o zonă inundabilă sau pe marginea unei stânci, valoarea sa reală este probabil mult mai mică decât cea declarată. Acum aplicăm reduceri de valoare (haircut-uri) adaptate pentru noile cereri de refinanțare.
Au existat multe speculații privind o plecare prematură a dumneavoastră de la conducerea instituției. Cât timp veți mai rămâne președintă a BCE?
Christine Lagarde: Mandatul meu se încheie în octombrie 2027. Misiunea mea principală este asigurarea stabilității prețurilor. Având în vedere că traversăm din nou o perioadă turbulentă, consider că „căpitanul navei BCE” trebuie să rămână la bord.
Înseamnă asta că, dacă apele se vor liniști, nu excludeți posibilitatea de a pleca mai devreme? De exemplu, dacă doriți să vă implicați în dezbaterea politică din Franța pentru alegerile din 2027?
Christine Lagarde: Este posibil. Consider că o voce europeană puternică trebuie să se facă auzită în dezbaterea prezidențială din Franța. Dacă această dezbatere va promova o viziune limitată a locului Franței în Europa, cred că va fi necesar să explicăm de ce o astfel de cale ar fi una dureroasă pentru țara noastră și pentru cetățeni.
Nu excludeți ca, în lunile următoare, din postura de președintă a BCE, să aveți discuții deschise cu unii dintre candidați?
Christine Lagarde: Cu siguranță este posibil. Le-aș vorbi din dublă perspectivă, franceză și europeană, pentru că le simt profund pe amândouă. Le-aș spune că Franța trebuie să joace un rol decisiv în viitorul economic al continentului nostru și că, fără această ancorare europeană, perspectivele noastre economice ar fi cel puțin incerte.
Având în vedere contextul politic actual și posibilitatea ca partidele extremiste să ajungă la putere, ați lua în calcul să vă implicați direct în campanie, să susțineți un candidat sau chiar să candidați dumneavoastră?
Christine Lagarde: Voi reflecta la acest lucru… Nu, glumesc. Nu cred că acest subiect se află pe ordinea de zi în prezent.
Preluat după Les Echos
Interviu realizat de Guillaume Benoit și Christophe Jakubyszyn
Traducere de Mihaela Eros
