Critica lui Mihail Udroiu asupra CJUE
Conferențiarul universitar doctor Mihail Udroiu, fost judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a criticat raționamentul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în hotărârile Lin I și Lin II, referitoare la prescripția răspunderii penale în cazuri de fraudă care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Udroiu afirmă că disputa nu se rezumă la o interpretare greșită a dreptului european, ci reflectă un conflict între două viziuni asupra statului de drept: una axată pe protejarea bugetului Uniunii Europene și alta pe garantarea drepturilor individuale.
Hotărârile CJUE
În hotărârea Lin I, pronunțată pe 24 iulie 2023 în cauza C-107/23 PPU, CJUE a stabilit că instanțele române trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale, dar să ignore standardul național din Decizia nr. 67/2022 a ÎCCJ dacă acesta ar genera un risc de impunitate în cazurile de fraudă gravă. Hotărârea Lin II, din 16 iulie 2026, a menținut această abordare și a clarificat că hotărârile definitive prin care s-a constatat intervenirea prescripției nu trebuie redeschise. Instanțele române trebuie, de asemenea, să înlăture standardul stabilit de ÎCCJ în dosarele de fraudă gravă, chiar și în absența unui prag legislativ național.
Două concepții juridice diferite
Udroiu subliniază că disputa nu este legată de competența judecătorilor, ci de concepții diferite asupra dreptului. Judecătorii de la CJUE acționează pentru protejarea eficientă a intereselor financiare ale Uniunii, în timp ce instanța supremă din România se concentrează pe respectarea legalității și a drepturilor individuale. El se întreabă dacă noțiunea de „stat de drept” este înțeleasă similar la Luxemburg și București și sugerează că distanța dintre CJUE și realitatea proceselor penale poate genera evaluări diferite despre drepturile individuale și interesele colective.
Critica presiunilor mediatice
Udroiu respinge personalizarea controversei în jurul președintei Înaltei Curți, Lia Savonea, afirmând că interpretările juridice nu pot fi atribuite unei singure persoane. El consideră neloială transformarea dezbaterilor juridice în atacuri personale, avertizând că astfel de campanii pot afecta independența justiției. În plus, el subliniază că jurisprudența ÎCCJ nu protejează inculpați, ci aplică garanții fundamentale ale dreptului penal.
Impactul prescripției asupra drepturilor
Udroiu argumentează că intervenirea prescripției nu înseamnă că fapta nu există sau că persoana este nevinovată, ci că statul nu mai poate aplica sancțiuni penale după o anumită perioadă. El subliniază că bugetul Uniunii Europene poate fi protejat fără a reduce standardele naționale de legalitate penală.
Concluzia lui Mihail Udroiu
Udroiu conchide că eficiența recuperării prejudiciilor nu ar trebui să prevaleze asupra libertăților individuale. El avertizează că o Uniune Europeană care își apără interesele financiare prin slăbirea drepturilor fundamentale își subminează valorile fundamentale. Într-un stat de drept, lupta împotriva fraudei nu trebuie să compromită legalitatea și protecția libertăților individuale. „Bugetele se refac; libertățile pierdute nu se mai recuperează”, afirmă Udroiu.
