Impactul scăderii natalității asupra economiei
Scăderea natalității și îmbătrânirea populației reprezintă o problemă cu care România se confruntă de mulți ani, fiind considerate de guverne amenințări economice majore pentru viitor. Daron Acemoglu, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, propune o interpretare diferită: o populație mai mică nu trebuie să conducă automat la stagnare economică. În schimb, el sugerează că lipsa forței de muncă poate impulsiona economiile să devină mai productive, să investească în tehnologie și să ofere salarii mai mari.
Teoria lui Acemoglu
Într-o cercetare recentă, Acemoglu, împreună cu colegii săi David Autor, Keelan Beirne și Andrew Scott, contestă ideea conform căreia scăderea natalității duce în mod inevitabil la o creștere economică mai slabă. Analizând datele din ultimele șapte decenii, ei au descoperit că țările cu natalitate mai scăzută au avut, în medie, o creștere mai rapidă a PIB-ului pe adult activ și, în Statele Unite, regiunile cu natalitate mai scăzută au înregistrat creșteri mai mari ale salariilor.
Explicația economică
Acemoglu explică acest fenomen printr-un mecanism simplu: atunci când muncitorii devin mai greu de găsit, munca devine mai valoroasă. Companiile sunt astfel motivate să investească în tehnologie, automatizând procesele și organizând activitățile pentru a spori productivitatea. Studiul arată că regiunile cu natalitate scăzută au generat mai multe brevete pentru tehnologii care economisesc muncă și au înregistrat o expansiune mai rapidă a sectorului high-tech.
Declinul demografic global
La nivel global, rata nașterilor a scăzut de la 3,78 la 1,71 anual la fiecare 100 de locuitori între 1950 și 2025, conform estimărilor ONU. Țările precum China, Japonia și Coreea de Sud se confruntă cu un declin demografic semnificativ, cu o populație ce ar putea scădea cu 20%-30% până în 2050. Totodată, persoanele de peste 65 de ani ar putea reprezenta între 30% și 40% din populație în aceste țări.
Problemele îmbătrânirii populației
Deși teoria lui Acemoglu sugerează că declinul populației poate avea efecte pozitive asupra productivității, îmbătrânirea populației implică și provocări majore. Există riscuri pentru sistemele de pensii, sănătate și îngrijire, iar unele localități pot deveni insuportabile din punct de vedere economic din cauza scăderii populației.
Conexiunea cu noua carte a lui Acemoglu
Teoriile lui Acemoglu se aliniază cu ideile prezentate în noua sa carte, „What Happened to Liberal Democracy? Remaking a Politics of Shared Prosperity”, în care analizează deteriorarea sprijinului pentru democrațiile liberale. El subliniază că liberalismul a prosperat atunci când a oferit prosperitate distribuită, servicii publice de calitate și o implicare reală a cetățenilor în deciziile comunității. Acemoglu propune un „liberalism orientat spre clasa muncitoare” ca soluție pentru problemele actuale.
Implicarea României în această teorie
Proiecțiile Eurostat sugerează că populația României ar putea scădea de la aproximativ 19,04 milioane în 2025 la 14,4 milioane în 2100, o reducere de 24%. România se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populației, iar întrebarea esențială devine: cum poate economia să se adapteze la o populație în scădere? Dacă lipsa angajaților este compensată prin creșterea productivității, România ar putea continua să prospere, chiar și cu un număr mai mic de locuitori.
Concluzie
Impactul scăderii natalității asupra economiei poate fi complex și poate oferi oportunități de inovare și creștere a productivității, dar este esențial ca societățile să găsească soluții sustenabile pentru provocările demografice și economice care vin odată cu îmbătrânirea populației.
