Creșterea prețurilor la combustibili în Uniunea Europeană
Bulgaria se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea anuală a prețurilor la combustibili și lubrifianți pentru vehiculele personale, conform datelor Eurostat. În luna septembrie, prețurile la combustibil în Bulgaria au crescut cu 42,2% comparativ cu aceeași lună a anului anterior, depășind cu 10,8 puncte procentuale media UE, care este de 31,4%.
Stabilizarea prețurilor în România
În contrast, România a înregistrat o stabilizare a pieței, cu o creștere modestă de doar 3% în septembrie, fiind una dintre cele mai mici creșteri din Europa. La nivelul Uniunii Europene, motorina s-a scumpit cu 5,9%, iar benzina cu 6,7% față de luna precedentă.
Comparația între țări
După Bulgaria, Estonia și Lituania se află pe poziții apropiate în clasamentul creșterii prețurilor, cu 40,6% și 40,2%, respectiv. Alte 12 țări au înregistrat creșteri de peste 30%, variind de la 37,5% în Republica Cehă până la 30,3% în Portugalia. La capătul opus se află Ungaria, cu o creștere de doar 6,9%, urmată de Irlanda (17,7%) și Suedia (19,9%).
Creșteri lunare și tendințe
În trimestrul al treilea, creșterea anuală a prețurilor la combustibili în UE a accelerat, ajungând la 16,9% în iulie, 23,8% în august și 31,4% în septembrie. Comparativ cu luna august, motorina s-a scumpit cu 5,9% în septembrie, iar benzina cu 6,7%. Cele mai mari creșteri lunare la motorină au fost înregistrate în Suedia (12,8%), Letonia (10,3%) și Polonia (9,7%), iar cele mai mici în România (3%). Pentru benzină, Suedia conduce din nou cu 13,8%, urmată de Polonia (9,7%) și Estonia (9,5%).
Impactul reglementărilor în Bulgaria
Bulgaria a obținut o prelungire de șase luni a licenței generale de la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei SUA, permițând tranzacții cu patru companii bulgare din grupul Lukoil. Licența este valabilă până la 24 aprilie 2027.
Concluzie
Creșterea semnificativă a prețurilor la combustibili în Bulgaria, în contrast cu stabilizarea din România, evidențiază disparitățile economice din regiune și imposibilitatea de a prezice evoluțiile viitoare ale pieței energetice în funcție de variabilele externe și reglementările internaționale.
