Seceta afectează majoritatea râurilor din România
În vara anului 2026, debitele Dunării au scăzut până aproape de minimul istoric, iar majoritatea râurilor din România sunt așteptate să continue tendința de scădere a debitelor în următoarele decenii. La Baziaș, fluviul Dunărea a ajuns la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă, comparativ cu o medie multianuală de 3.900 pentru luna august. Din cauza nivelului redus al apei, au fost impuse restricții la irigații, iar Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită preventiv.
Excepția Someșului
Cu toate acestea, în documentele oficiale, bazinul hidrografic Someș se dovedește a fi o excepție. Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice, aprobată în august 2024, indică o creștere a resurselor de apă în acest bazin, în contrast cu tendințele generale de scădere. Se estimează o creștere medie a resursei de apă cu aproximativ 6% până în 2050, iar în unele subbazine ale Someșului Mic, avansul ar putea ajunge la 23%.
Proiecții climatice pentru bazinul Someșului
Simulările realizate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor sugerează că, în intervalul 2021-2050, debitele medii multianuale ale Someșului vor avea o tendință de creștere, în timp ce alte bazine din nord-vestul țării ar putea înregistra o reducere de până la 5%. În sudul României, scăderea estimată poate ajunge până la 40%.
Precipitațiile, factor esențial
Principalul motiv pentru creșterea resurselor de apă din Someș se află în evoluția precipitațiilor. Deși la nivel național s-a estimat o scădere medie a precipitațiilor cu 3,2%, în bazinul Someșului se preconizează o creștere medie anuală de aproximativ 5,5%. Aceasta se datorează și reliefului variat din zonă, care include munți cu precipitații anuale între 800 și 1.400 de milimetri.
Posibile efecte adverse ale creșterii resurselor de apă
Deși Someșul ar putea transporta mai multă apă anual, aceasta nu garantează eliminarea secetei. Modelele indică o variație a debitelor în funcție de anotimp, cu posibile scăderi semnificative în lunile de vară. De exemplu, în iulie, debitul mediu ar putea scădea cu până la 37%, ceea ce a fost demonstrat și în august 2026, când debitele din bazinul Someșului erau sub 30% din mediile lunare.
Riscuri asociate creșterii precipitațiilor
De asemenea, o resursă anuală mai mare nu înseamnă automat o veste bună. Dacă precipitațiile cresc în intensitate și se produc în episoade scurte, se pot genera inundații și viituri. Strategia Guvernului avertizează că debitele maxime asociate inundațiilor ar putea crește în peste jumătate din România între 2021 și 2050, riscul de inundații urbane fiind amplificat de extinderea suprafețelor acoperite.
Concluzie
În concluzie, deși bazinul Someșului se prezintă ca o excepție favorabilă în contextul secetei generale din România, creșterea resurselor de apă poate aduce cu sine provocări legate de gestionarea inundațiilor și variațiile sezoniere ale debitelor.
