Alegerea lui András Baka ca președinte al Ungariei
Parlamentul Ungariei l-a ales marți pe András Baka, fost șef al Curții Supreme, în funcția de președinte al țării, informează MTI, relatează Agerpres.
András Baka, candidatul formațiunii politice aflată la putere, Partidul Tisza, a fost ales șef al statului cu 140 de voturi pentru și 6 împotrivă, în cadrul unui vot secret. Parlamentul a ales un nou președinte după ce mandatul fostului președinte Tamás Sulyok s-a încheiat pe 20 iulie, în urma celei de-a 17-a modificări a legii fundamentale. Baka va prelua funcția în a opta zi după anunțarea rezultatului alegerilor.
Alegerea sa are o puternică încărcătură simbolică: Baka revine în prim-planul instituțiilor statului după ce, cu 15 ani în urmă, fusese îndepărtat de la conducerea Curții Supreme în contextul reformelor judiciare ale guvernului Viktor Orbán. Noua majoritate parlamentară, condusă de partidul Tisza al premierului Péter Magyar, a prezentat candidatura sa drept parte a unei schimbări politice și instituționale și a unui efort de consolidare a statului de drept.
András Baka s-a născut la 11 decembrie 1952, la Budapesta, și este unul dintre cei mai cunoscuți juriști și magistrați maghiari ai ultimelor decenii. Cu o carieră construită în jurul dreptului, al drepturilor omului și al independenței justiției, Baka a ocupat funcții importante atât în sistemul judiciar ungar, cât și la nivel european. A absolvit Facultatea de Drept a Universității Eötvös Loránd din Budapesta în 1978, cu titlul de doctor în drept, iar în 1988 a obținut abilitarea la Academia Maghiară de Științe, cu o teză dedicată drepturilor omului și drepturilor minorităților.
Un moment definitoriu al carierei sale a fost alegerea, în 1991, ca judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. A deținut această funcție până în 2008, fiind reales în 1998 și 2001. În cei 17 ani petrecuți la CEDO, Baka și-a construit reputația de specialist în domeniul drepturilor fundamentale și al statului de drept.
În 2009, Parlamentul Ungariei l-a ales președinte al Curții Supreme, pentru un mandat de șase ani. În această calitate, Baka a fost și președintele Consiliului Național al Justiției, instituție prin intermediul căreia avea obligația legală de a-și exprima punctul de vedere asupra proiectelor legislative care vizau sistemul judiciar.
Pozițiile sale publice în apărarea independenței justiției l-au adus în conflict cu reformele judiciare promovate de guvernul lui Viktor Orbán. În 2011, Baka a criticat public mai multe modificări legislative, inclusiv reducerea vârstei obligatorii de pensionare a judecătorilor. Mandatul său de președinte al Curții Supreme, care trebuia să se încheie în iunie 2015, a fost însă încheiat anticipat la 31 decembrie 2011, în urma reformei constituționale care a reorganizat instanța supremă și a schimbat condițiile pentru ocuparea funcției.
Baka a contestat măsura la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În 2016, Marea Cameră a CEDO a stabilit, în cauza Baka împotriva Ungariei, că Ungaria i-a încălcat dreptul la libertatea de exprimare și dreptul de acces la o instanță, în contextul încetării premature a mandatului său. Hotărârea a devenit una dintre cauzele de referință în jurisprudența europeană privind independența judecătorilor și libertatea acestora de a se pronunța asupra reformelor sistemului judiciar.
După îndepărtarea sa din funcția de președinte al Curții Supreme, Baka și-a continuat activitatea în sistemul judiciar, devenind președinte al unei camere civile a Curții Supreme/Kúria. De asemenea, în 2011 a fost ales președinte al Rețelei președinților Curților Supreme de Justiție din Uniunea Europeană, funcție pe care a deținut-o pentru o perioadă scurtă, fiind ulterior numit președinte de onoare al organizației.
