Vlad Bontea răspunde acuzațiilor lui Ilie Bolojan
Vicepreședintele ANCOM Vlad Bontea a reacționat la declarațiile lui Ilie Bolojan cu privire la faptul că instituția se pregătea să „spargă” aproape 200.000 de euro pe „niște activități de protocol în țările arabe”.
Am urmărit declarațiile fostului premier Ilie Bolojan, care susține că ANCOM se pregătea să „spargă” aproape 200.000 de euro pe „niște activități de protocol în țările arabe”, pentru ca o persoană din conducerea instituției să fie aleasă în conducerea unei organizații internaționale.
Dincolo de tentația unui nou episod de populism bugetar, cred că trebuie explicat despre ce vorbim, de fapt. Pentru că diferența dintre a economisi bani publici și a prejudicia interesele statului român este una pe care un prim-ministru, chiar fost, ar trebui să o înțeleagă.
Nu vorbim despre o excursie sau despre finanțarea deplasării unei persoane. Vorbim despre candidatura ROMÂNIEI pentru un nou mandat în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT). România ocupă un loc în acest Consiliu din 1994. UIT este agenția specializată a ONU unde se iau decizii esențiale privind spectrul radio, comunicațiile prin satelit, standardele internaționale și infrastructurile digitale. Domenii cu impact direct asupra economiei, securității și competitivității României.
Conferința Plenipotențiarilor UIT durează trei săptămâni și se organizează o dată la patru ani, timp în care au loc negocieri, consultări și întâlniri bilaterale. Alegerile sunt competitive, iar România trebuie să obțină sprijinul altor state pentru a-și păstra locul în Consiliu, țara noastră făcând parte din Regiunea C – Europa de Est și Asia Centrală, una dintre cele mai complexe regiuni electorale ale organizației.
La finalul Conferinței sunt adoptate și semnate documente cu valoare juridică de tratate internaționale între state, care stabilesc cadrul de funcționare și direcțiile strategice ale organizației.
Mai există câteva lucruri pe care Bolojan ar fi trebuit să le cunoască înainte de a transforma acest subiect într-un exemplu de presupusă risipă. Proiectul a parcurs procedurile legale, inclusiv avizarea interministerială, fără obiecții în ședința pregătitoare a Guvernului, și a primit avize favorabile de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției.
Mai mult, ANCOM propune finanțarea acestei activități din bugetul propriu, fără solicitarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat. ANCOM suportă integral și contribuția anuală a României la UIT încă din 2016.
Și aici apare o contradicție greu de ignorat. În septembrie, Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătea alocarea a 1,8 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru participarea României la Summitul Francofoniei, unde Dacian Cioloș candidează pentru funcția de secretar general.
Așadar, pentru un eveniment asociat candidaturii unei persoane la o funcție internațională se puteau mobiliza bani din rezerva Guvernului, dar pentru menținerea reprezentării României într-o structură strategică a ONU, finanțată din bugetul propriu al ANCOM, ni se vorbește despre risipă?
Este foarte ușor să construiești imaginea unui salvator al banului public prin decizii spectaculoase și declarații care sună bine în presă. Este mult mai dificil să înțelegi ce consecințe produc aceste decizii peste șase luni, peste un an sau peste cinci ani.
