CSM contestă raportul Comisiei Europene privind statul de drept
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a declarat că raportul Comisiei Europene despre statul de drept conține informații inexacte. CSM afirmă că evaluarea nu susține concluziile despre o deteriorare sistemică a justiției în România, contrar afirmațiilor din discursul politic și mediatic din ultima perioadă.
Informații eronate și generalizări nefondate
„Raportul nu confirmă reprezentările profund deformate care au dominat o parte importantă a discursului politic și mediatic din ultimul an”, a subliniat CSM. De asemenea, CSM menționează că nu există dovezi care să susțină generalizarea unor acuzații individuale asupra întregului sistem judiciar, așa cum s-a afirmat în trecut.
CSM adaugă că modificările legislative din 2022 au îmbunătățit cadrul juridic pentru independența și funcționarea justiției. Recomandările Comisiei Europene vizează evaluarea aplicării acestui cadru, fără a propune schimbări radicale.
Critici la adresa procesului de reformare
CSM a acuzat că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Parchetul de pe lângă ÎCCJ nu au fost incluse în consultările pentru reformarea legilor justiției. Aceasta sugerează că reforma a fost inițiată fără participarea tuturor părților interesate, ceea ce contravine principiilor de colaborare cu magistratura.
Informații factuale necorecte
CSM a contestat, de asemenea, anumite afirmații din raport, cum ar fi cea referitoare la comunicarea tardivă a hotărârilor în materie disciplinară, subliniind că legislația a fost modificată, iar hotărârile sunt acum comunicate imediat magistratului vizat.
Raportul Comisiei Europene conține și recomandări, precum consolidarea garanțiilor pentru independența procurorilor de rang înalt și creșterea eficienței în investigarea infracțiunilor din sistemul judiciar. CSM a afirmat că nu au fost constatate regrese în aceste domenii.
Colaborare și retorică responsabilă
CSM s-a angajat să analizeze recomandările Comisiei Europene și să participe activ la implementarea acestora. Consiliul a cerut, de asemenea, participanților la dezbateri publice să evite retorica stigmatizantă, care afectează atât magistrații, cât și credibilitatea instituțiilor statului.
Raportul Comisiei Europene pentru anul 2026, publicat de autoritățile de la Bruxelles, oferă o analiză detaliată a sistemului judiciar din fiecare stat membru al Uniunii Europene, inclusiv pentru România.
Concluzie
Controversa generată de raportul Comisiei Europene subliniază nevoia de dialog constructiv între instituțiile judiciare și autoritățile de reglementare, pentru a asigura un sistem judiciar eficient și transparent în România.
