Auditul Curții de Conturi
Cuprins: Programele de formare profesională destinate șomerilor trebuie orientate mai clar către obținerea și păstrarea unui loc de muncă, arată un audit realizat de Curtea de Conturi la Ministerul Muncii și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Instituția constată că standardele ocupaționale sunt actualizate cu întârziere, iar rezultatele cursurilor sunt evaluate în principal prin indicatori cantitativi. Auditul a vizat modul în care sunt planificate, organizate și desfășurate programele de formare, precum și contribuția acestora la reintegrarea sustenabilă a șomerilor pe piața muncii.
Misiunea de audit s-a desfășurat în 2025, în principal la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Perioada analizată a fost 2022-2024.
Curtea de Conturi constată că la nivel național nu există un mecanism eficient și proactiv pentru revizuirea periodică a standardelor ocupaționale, cu participarea partenerilor sociali și a mediului de afaceri. Actualizarea cu întârziere a acestor standarde produce neconcordanțe între programele oferite șomerilor și competențele solicitate în prezent de angajatori.
Ministerului Muncii i se recomandă să intensifice colaborarea cu reprezentanții sectoarelor economice și cu autoritățile din educație, astfel încât standardele ocupaționale și nomenclatoarele de calificări să fie actualizate într-un cadru predictibil. Obiectivul este ca oferta de formare să poată fi adaptată mai rapid la schimbările tehnologice și la evoluția pieței muncii.
Potrivit auditului, sistemul beneficiază de un cadru legal și procedural cuprinzător și de un proces incipient de modernizare, susținut prin digitalizarea realizată inclusiv cu ajutorul platformei ReCONECT. Monitorizarea se concentrează însă în principal pe indicatori de volum, precum numărul cursurilor și al participanților, și mai puțin pe calitatea pregătirii sau pe efectele acesteia asupra integrării profesionale.
Curtea de Conturi recomandă trecerea de la un model bazat pe conformitate administrativă la unul orientat către calitate, performanță și impact. Ar trebui evaluate sistematic calitatea actului didactic, activitatea formatorilor și relevanța curriculei pentru piața muncii.
Programele au ajutat o parte dintre absolvenți să intre pe piața muncii, însă nivelurile de ocupare rămân moderate și pot fi îmbunătățite, conform raportului. În contextul reducerii bugetelor, instituțiile au diversificat tipurile de cursuri și s-au orientat către forme mai scurte de specializare. Măsura a permis menținerea accesului la pregătire pentru un număr semnificativ de șomeri.
Auditul identifică programele de ucenicie la locul de muncă drept un exemplu de intervenție cu eficiență demonstrată. Acestea contribuie direct la integrarea profesională, dar nu sunt utilizate suficient de mult din cauza stimulentelor limitate și a parteneriatelor insuficient dezvoltate cu angajatorii.
Printre recomandările formulate se află utilizarea mai amplă a instrumentelor de prognoză a pieței muncii și actualizarea periodică a standardelor ocupaționale. Curtea mai solicită introducerea unor mecanisme unitare de evaluare a calității cursurilor, facilitarea accesului pentru persoanele din mediul rural și extinderea parteneriatelor pentru ucenicia la locul de muncă.
Resursele ar trebui orientate cu prioritate către categoriile vulnerabile, în special șomerii de lungă durată și tinerii NEET – persoanele cu vârste între 16 și 30 de ani care nu lucrează, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la programe de pregătire profesională.
Curtea recomandă și instituirea unui sistem de monitorizare după terminarea cursurilor, pentru a se putea stabili câți absolvenți își găsesc un loc de muncă și pentru cât timp reușesc să îl păstreze.
