Minimizarea importanței Legii salarizării de către Dominic Fritz
Liderul USR, Dominic Fritz, a declarat că legea salarizării în forma actuală ridică numeroase semne de întrebare și există posibilitatea ca aceasta să nu fie adoptată. Fritz a subliniat că România nu se află într-o criză dacă nu există un consens politic pentru o variantă acceptabilă a legii.
Critica asupra politicii PSD
Fritz a acuzat PSD că folosește proiectele legislative ca instrument de presiune politică, afirmând că au trecut unele legi, dar că PSD le utilizează ca șantaj pentru a impune adoptarea acestora cu orice preț, chiar și cu riscul neconstituționalității. El a subliniat necesitatea de a adopta legi care să fie atât constituționale, cât și conforme cu jalonul PNRR.
Impactul financiar al legii salarizării
Președintele USR a estimat că draftul actual al legii salarizării ar putea avea un impact financiar de între 8 și 12 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2 miliarde de euro pentru creșterea salariilor în sectorul public. Fritz a ridicat întrebarea dacă România își permite această creștere salarială, criticând retorica politică a PSD care nu se aliniază cu realitatea financiară.
Posibilitatea neadoptării legii salarizării
Fritz a menționat că este realist să se considere că legea salarizării ar putea să nu fie adoptată și a subliniat că România trebuie să accepte această posibilitate. El a declarat că, deși legea este importantă, soarta țării nu depinde de adoptarea sa, amintind că PSD a avut peste trei ani pentru a elabora această lege, dar nu a reușit.
Proiectul legii integrității
Referitor la legea integrității, care a fost respinsă în Senat, Fritz a afirmat că aceasta va fi redepusă într-o formă care respectă Constituția, deși nu îi va schimba statutul juridic actual. El a recunoscut că există prevederi problematice în proiectul actual, cum ar fi grila unică de salarii pentru administrația locală, care nu ia în considerare variabilele locale de piață.
Concluzie
Dominic Fritz a concluzionat că, deși legea salarizării este necesară, nu reprezintă un capăt de țară dacă nu este adoptată, subliniind importanța găsirii unui consens politic pentru o variantă viabilă.
