Strategia Națională Anti-Sărăcie
România a început elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie și de incluziune socială, devenind prima țară din Uniunea Europeană care a răspuns concret unui astfel de apel european. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care a subliniat că aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei.
Demararea Procesului
Dragoș Pîslaru a explicat că România a demarat oficial procesul de elaborare a strategiei, începând deja pașii administrativi și financiari necesari implementării acesteia. „Ieri am adoptat prin ordin de ministru demararea elaborării strategiei anti-sărăcie a României și am depus fișa de proiect pentru obținerea unei finanțări de aproximativ 3 milioane de euro din Programul de Asistență Tehnică 2021-2027”, a declarat ministrul.
Implicarea Ministerelor
Pîslaru a subliniat că proiectul nu vizează doar Ministerul Muncii, ci întreaga administrație implicată în politicile sociale, fiind vorba despre o abordare complexă. Acesta a menționat evaluarea programelor de asistență socială, analiza nevoilor din domeniul excluziunii sociale și consultările cu partenerii sociali, toate acestea fiind parte integrantă a strategiei.
Problema Sărăciei în România
Ministrul a reamintit că sărăcia este o problemă structurală și persistentă în România, iar soluțiile necesită o abordare dincolo de ajutoarele financiare punctuale. „Aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei”, a subliniat Pîslaru, menționând și faptul că 19,2% dintre tineri nu sunt în educație formală sau în câmpul muncii.
Vulnerabilitatea Copiilor
Dragoș Pîslaru a discutat și despre vulnerabilitățile copiilor din România, evidențiind că aproximativ un milion de copii trăiesc în diverse forme de vulnerabilitate și risc de excluziune socială. Deși transferurile financiare sunt utile, acestea nu sunt suficiente pentru a rezolva problema.
Activarea Forței de Muncă
Strategia națională va pune accent pe activarea forței de muncă și pe investiția în capitalul uman, conform direcțiilor strategiei europene. Pîslaru a afirmat că este crucial să se asigure accesul la locuri de muncă de calitate pentru persoanele aflate în vulnerabilitate, subliniind că trebuie să se depășească paradigma actuală centrată pe șomaj.
Concluzie
Strategia națională anti-sărăcie a României are potențialul de a schimba radical abordarea față de problematica sărăciei, printr-o activare mai eficientă a forței de muncă și o investiție în capitalul uman, ceea ce ar putea contribui la reducerea semnificativă a numărului de români care trăiesc la limita sărăciei.
