Critica lui Dumitru Chisăliță la adresa Guvernului în contextul crizei energetice
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a efectuat o analiză critică a măsurilor adoptate de Guvern în timpul crizei energetice. România a declarat stare de alertă energetică, un semnal de mobilizare, dar, în realitate, Guvernul face apel la responsabili pentru reducerea voluntară a consumului.
Apelul la responsabilitate și efectele sale
Statul solicită companiilor să-și reducă producția și să suporte costurile aferente, inclusiv salariile angajaților, în timp ce energia electrică se află la prețuri ridicate. În primele șase luni ale anului 2026, România a avut a doua cea mai scumpă energie electrică din Piața Zilei Următoare (PZU). Chisăliță subliniază că oprirea voluntară a consumului nu poate compensa un deficit estimat între 1.700 și 2.500 MW, având în vedere că România importă deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară.
Impactul asupra industriei
În industrie, oprirea consumului nu este simplă, existând cicluri tehnologice și procese care necesită continuitate. Chisăliță întreabă cine va suporta costurile mărfii neproduse și ale rebuturilor, subliniind că voluntariatul nu poate acoperi pierderile financiare semnificative. În plus, el evidențiază că starea de alertă nu ar trebui să fie o scuză pentru lipsa de acțiune din partea autorităților.
Necesitatea unui sistem organizat de reducere a consumului
Într-un sistem energetic funcțional, reducerea consumului ar trebui să fie contractată și plătită, nu cerută gratuit. Chisăliță avertizează că România nu poate solicita companiilor să sacrifice producția din patriotism, mai ales când pierderile rămân exclusiv la acestea.
Estimarea contribuției voluntare
Reducerea voluntară a consumului ar putea atinge doar 100-200 MW, insuficient pentru a acoperi deficitul semnificativ. Chisăliță propune o abordare structurată, cu prioritizarea consumatorilor esențiali, precum spitalele și infrastructura publică, și a celor care pot amâna consumul. El afirmă că întreruperile ar trebui să fie planificate și nu lăsate la voia întâmplării.
Concluzie
Starea de alertă energetică nu poate fi folosită ca o justificare pentru lipsa de acțiune a Guvernului. România trebuie să adopte măsuri proactive și să stabilească un mecanism clar de compensare pentru a asigura stabilitatea energetică și a proteja industria, în contextul unei crize care riscă să aibă efecte economice devastatoare.
