Situația financiară a Franței
Miniștrii de Finanțe din zona euro și Banca Centrală Europeană (BCE) au cerut joi Franței să adopte un buget credibil pentru 2027, pentru a restabili încrederea investitorilor, în condițiile în care costurile de împrumut ale țării au urcat la cele mai ridicate niveluri din ultimii aproape 25 de ani, transmite Reuters.
Randamentul obligațiunilor franceze cu scadența la zece ani a crescut cu aproape 80 de puncte de bază de la începutul lunii septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din iulie 2002, puțin sub pragul de 5%. Creșterea randamentelor majorează costurile de finanțare ale statului și complică eforturile de reducere a deficitului bugetar.
Situatia Franței a fost discutată joi, la Luxemburg, în cadrul reuniunii lunare a miniștrilor de Finanțe din zona euro și a reprezentanților BCE, pe fondul îngrijorărilor legate de deficitul bugetar ridicat și de incertitudinile politice dinaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2027. “Este esențial ca toate statele membre, în special cele cu deficite sau datorii ridicate, să aplice politici fiscale prudente”, a declarat comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, după reuniune.
Acesta a subliniat că adoptarea unui buget solid pentru anul viitor este importantă pentru asigurarea predictibilității și credibilității politicii fiscale și pentru liniștirea piețelor financiare. Dombrovskis a precizat că se află în contact cu ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure.
Guvernul francez a recunoscut în septembrie că deficitul bugetar va depăși anul acesta ținta oficială de 5% din PIB. Executivul a anunțat măsuri de consolidare fiscală, dar investitorii sunt sceptici în privința aplicării acestora, din cauza fragmentării parlamentului și a alegerilor programate pentru aprilie și mai 2027.
Franța intenționează, de asemenea, să emită obligațiuni în valoare record de 340 de miliarde de euro în 2027, pentru finanțarea cheltuielilor publice și refinanțarea datoriilor acumulate în perioada pandemiei. “Avem încredere în angajamentul Franței privind finanțele publice”, a declarat Kyriakos Pierrakakis, președintele Eurogrupului.
Oficiali europeni au precizat însă că instituțiile zonei euro nu sunt pregătite să intervină pentru reducerea costurilor de împrumut ale Franței, considerând că responsabilitatea eliminării incertitudinilor revine autorităților politice de la Paris. BCE dispune de instrumente care îi permit să cumpere obligațiuni guvernamentale de pe piața secundară atunci când evoluțiile nejustificate ale pieței amenință transmiterea politicii monetare. Totuși, utilizarea acestor mecanisme este condiționată de îndeplinirea unor criterii stricte.
Președinta BCE, Christine Lagarde, le-a transmis miniștrilor că banca centrală poate interveni împotriva unor evoluții dezordonate și nejustificate ale piețelor, dar numai dacă sunt respectate condițiile de eligibilitate. Acestea includ respectarea regulilor fiscale europene și absența unei proceduri de deficit excesiv. Franța se află însă sub o asemenea procedură, având un deficit bugetar de peste 5% din PIB, mult peste plafonul european de 3%. În plus, politica sa fiscală nu respectă traiectoria de consolidare convenită cu Uniunea Europeană, ceea ce o face neeligibilă pentru sprijinul BCE în condițiile actuale.
De la introducerea monedei euro, în 1999, Franța, a doua economie a Uniunii Europene, a reușit să mențină deficitul bugetar sub plafonul european de 3% din PIB în numai șase ani. Unii oficiali europeni consideră că presiunea exercitată de piețele obligațiunilor ar putea fi singurul factor capabil să determine autoritățile franceze să accelereze consolidarea finanțelor publice.
