România la răscrucea unei șanse istorice: gazele din Neptun Deep și avertismentul liderului AEI despre pericolul de a juca un rol secundar

Moderator NC
8 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

România și oportunitatea gazelor din Neptun Deep

România se confruntă cu o oportunitate strategică odată cu începutul producției de gaze din Neptun Deep, într-un context în care Uniunea Europeană își elimină importurile de gaze rusești. Totuși, există riscul ca România să rateze acest avantaj, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Riscuri și strategii

Chisăliță subliniază că, fără o strategie coerentă, România ar putea să devină un furnizor de gaze ieftine din Marea Neagră, în timp ce ar cumpăra gaze scumpe din import. Costurile ar urma să fie suportate de consumatorii români. Producția din Neptun Deep este estimată să înceapă în prima jumătate a anului 2027, coincizând cu interzicerea importurilor de gaze rusești în UE.

Rolul României pe piața energetică regională

Chisăliță avertizează că România riscă să rămână cu un rol secundar, fiind doar un furnizor de gaze ieftine la export. „Alții își construiesc poziții regionale. Noi ne felicităm că am mai semnat ceva și am alimentat bugetul”, afirmă el. România are o oportunitate rară de a-și consolida poziția pe piața energetică regională, dar necesită o pregătire adecvată.

Construirea unei piețe pentru gaze

Chisăliță consideră că România ar trebui să dezvolte o piață puternică în sud-estul Europei, bazată pe producția proprie, un portofoliu competitiv de gaze americane și acces la terminale și capacități de transport. Să cumperi gaze este simplu, dar să construiești o piață pentru ele necesită competență. O piață bine gestionată poate oferi României influență regională.

Securitatea energetică și intervențiile statului

Chisăliță critică invocarea securității energetice fără o justificare economică clară. El subliniază că securitatea energetică trebuie demonstrată prin necesar, alternative, infrastructură și costuri. Intervențiile statului trebuie să fie transparente, altfel contribuie la incertitudine pe piață.

Preempțiunea statului asupra gazelor din Marea Neagră

Legea 171/2026 privind preempțiunea statului asupra gazelor din Marea Neagră ridică întrebări despre scopul, volumele și costurile achizițiilor. Chisăliță întreabă pentru ce sunt cumpărate gazele și la ce prețuri, avertizând că incertitudinea generează costuri suplimentare pentru consumatori.

Negocierea unei poziții regionale

România ar trebui să utilizeze resursele energetice pentru a negocia o poziție regională mai puternică și beneficii economice pe termen lung. „Nimeni nu ni le va oferi din recunoștință. Dacă ne prezentăm doar cu disponibilitatea de a vinde, vom obține prețul de marfă”, afirmă Chisăliță.

Impactul asupra consumatorilor români

Chisăliță subliniază importanța ca populația să fie informată despre motivele achizițiilor de gaze și despre riscurile asumate. Intersecția începutului producției din Marea Neagră cu retragerea gazului rusesc reprezintă o oportunitate crucială care trebuie valorificată. Dacă această oportunitate nu este gestionată corect, rezultatul va fi afaceri slabe și facturi mai mari pentru cetățeni.

Concluzie

România se află la o răscruce crucială în domeniul energetic, iar deciziile luate acum vor avea un impact semnificativ asupra viitorului economic și energetic al țării, influențând în mod direct bunăstarea consumatorilor.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *