Decizia CCR asupra Legii integrității
Curtea Constituțională a României este așteptată să decidă luni asupra contestațiilor formulate împotriva noii Legi a integrității, un act normativ cu miză majoră inclusiv pentru fondurile europene din PNRR. Judecătorii se pronunță într-un climat tensionat, după informațiile privind o întâlnire neanunțată oficial între premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu.
Contestațiile lui Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu prevederea care extinde obligația privind declarațiile de avere inclusiv asupra partenerilor de viață ai demnitarilor. El critică formularea referitoare la „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”, argumentând că legea nu oferă repere suficient de clare pentru a stabili când o relație intră sub incidența acestei obligații. Dan argumentează că legea lasă sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligației persoanelor vizate.
O altă prevedere contestată de șeful statului este cea care poate avea consecințe asupra liderului USR și primarului Timișoarei, Dominic Fritz, în cazul căruia există o decizie definitivă de incompatibilitate.
Demersul USR și PNL
Separat de demersul președintelui, 27 de senatori USR și PNL au contestat noua Lege a integrității. În centrul sesizării se află două amendamente care au generat controverse încă din perioada dezbaterilor parlamentare. USR susține că demersul urmărește obținerea garanției că noua lege privind Agenția Națională de Integritate respectă Constituția, astfel încât Comisia Europeană să poată considera îndeplinit corespunzător jalonul aferent din PNRR. Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, a declarat că atacul la CCR vizează articolele neconstituţionale introduse de PSD şi AUR, menționând că demersul nu trebuie să protejeze adversarii politici.
Amendamentele contestate
Prima prevedere contestată vizează aleșii pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Potrivit textului adoptat de Parlament, aleșii aflați în această situație ar urma să-și piardă funcția sau mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă Articolul 15 alineatul (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor.
A doua mare dispută privește extinderea declarațiilor de avere și de interese asupra persoanelor aflate în „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” cu demnitarii. Criticii prevederii susțin că formularea nu stabilește criterii clare, precum durata relației, conviețuirea sau existența unei gospodării comune. În consecință, persoanele vizate ar trebui să stabilească singure dacă intră sau nu sub incidența legii.
Miza financiară și controversele politice
Decizia CCR are și o miză financiară importantă. Legea integrității reprezintă un jalon al Planului Național de Redresare și Reziliență și trebuie să fie promulgată până la 31 august. Social-democrații acuză USR și PNL că, prin atacarea actului normativ la Curtea Constituțională, pun în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene. Contestatarii, pe de altă parte, afirmă că un jalon privind integritatea nu poate fi îndeplinit printr-o lege care ar încălca Constituția.
Controversa întâlnirii neanunțate
Peste disputa juridică s-a suprapus o nouă controversă. Simina Tănăsescu a respins “ferm şi categoric” orice speculaţie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curţii în afara cadrului strict legal. Explicația nu a închis însă controversa. Președinții curților de apel din România au cerut clarificarea informațiilor privind întâlnirea și au atras atenția asupra faptului că lipsa de transparență în cazul unor asemenea întrevederi este “profund inadecvată standardelor” pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională.
Concluzie
Decizia Curții Constituționale va avea un impact semnificativ asupra Legii integrității, influențând nu doar cadrul legislativ intern, ci și relațiile României cu Comisia Europeană și accesul la fonduri europene.
